08 mai Cele mai actuale mituri în nutriție
Eu cred că nutriția este un domeniu fascinant. Este ceva care privește pe ab-soo-lut fiecare persoană. Nu cred că există cineva care să spună “sunt prea sănătos”, sau “mă simt prea bine”. Dar în același timp e și plină de contradicții și de zvonuri necomforme cu ceea ce spun studiile științifice recente. Iată câteva dintre cele mai răspândite mituri la ora actuală.
1.Grăsimile trebuiesc evitate
În anii 70` obezitatea a început să atingă cote din ce în ce mai alarmante. Cercetătorii au căutat un răspunzător pentru acest lucru. Erau 2 mari potențiali vinovați: zahărul sau grăsimile. Concluziile de atunci au fost că grăsimile ne fac obezi și sunt răspunzătoare pentru apariția bolile cardiovasculare.
Începând de atunci, dietele low-fat, sărace în grăsimi au început să fie tot mai popularizate.
Câteva decenii mai târziu ne asteptam ca lucrurile să se fi îmbunătățit, nu-i așa? Ei bine, nu a fost așa (1). Pe măsură ce oamenii încercau să se ferească de grăsimi au ajuns să consume din ce în ce mai mulți carbohidrați rafinați, printre care și zahărul. Iar drept dovadă, la ora actuală situația la nivel mondial nu este deloc roz.
Până la urmă care se dovedește a fi mai nociv pentru sănătate? Îți dau un indiciu: nu grăsimile.
2. Toate legumele trebuiesc consumate crude
Prepararea termică poate distruge unii nutrienți care sunt sensibili la temperaturi înalte. O mare parte din vitamina C, complexul B și din antioxidanții care se găsesc în legume pot fi distruși atunci când alegi metoda nepotrivită de preparare și le gătești un timp mai lung.
Sunt însă și alți nutrienți care își cresc biodisponibilitatea atunci când gătești alimentul. De exemplu licopenul din roșii, care este un puternic antioxidant se aboarbe într-o proporție mai mare din roșiile gătite, comparativ cu cele proaspete.
Leguminoasele precum mazărea și fasolea conțin antinutrienți precum acidul fitic, care împiedică absorbția celorlalți nutrienți. Prin prepararea culinară, acidul fitic este inactivat, iar nutrinții sunt asimilați de către organism într-un procent mai mare (2).
3. Poti să îți iei ușor necesarul de proteine consumând doar vegetale
Sunt unele persoane care decid să renunțe la alimentele de origine animală. Dacă este o hotărâre fermă, bazată pe motive etice și pe dragostea față de animale e de admirat. Trebuie totuși să fim realiști. Nu va fi ușor să îți asiguri toți nutrienții de care are nevoie organismul și mai ales în cantitatea corespunzătoare. Asta fără să consumi o mulțime de carbohidrați în exces. Știm cu toții ce se întâmplă cu carbohidrații în exces. Dacă nu, mai spun odată: corpul îi transformă în energie de rezervă, adică grăsime.
Deci cum stă treaba cu aminoacizii care alcătuiesc proteinele.
Cantitativ, alimentele vegetale conțin un procent mai mic de proteine, comparativ cu cele animale. De exemplu, 100 g carne de vită conține 26 g de proteine (3), pe când 100 g de linte conțin doar 9 g (4).
Calitativ, proteinele de origine animală sunt proteine complete. Adică conțin toți aminoacizii esențiali. Proteinele vegetale tind să fie deficitare în triptofan, metionină, leucină sau izoleucină.
De aceea asigurarea unui aport adecvat presupune să consumi des vegetale care conțin o cantitate mai mare de proteine. Pe lângă aceasta, combinațiile pe care le faci sunt importante, pentru a evita lipsa unuia dintre aminoacizi. Diversitatea este cheia pentru a te asigura că alimentația ta conține pe cât posibil toți nutrienții și aminoacizii esențiali.
Concluzia?
Te las pe tine.
No Comments