Ce sunt carbohidrații?

26 iul. Ce sunt carbohidrații?

Ce sunt carbohidrații?

Carbohidrații sunt una dintre cele 3 grupe de macronutrienți, alături de proteine și grăsimi. Ei sunt alcătuiți din molecule simple de zahăr, legate împreună.

Unde îi găsim?

Carbohidrații sunt alcătuiți din aceleași molecule, chiar dacă nu au mereu gust dulce.

Alimente precum pâinea, orezul sau dulciurile sunt alcătuite aproape în întregime din carbohidrați.

Tipuri de carbohidrați

Dar nu toți carbohidrații sunt la fel. First of all, avem carbohidrați simpli și carbohidrați complecși. Diferența constă în numărul de molecule din care sunt alcătuiți.

• A) Carbohidrații simpli sunt alcătuiți dintr-o singură moleculă de glucoză, fructoză sau galactoză. Sunt numiți monozaharide.

Nu necesită să fie digerați. Se absorb direct în sânge, prin intestin.

Carbohidrații alcătuiți din 2 molecule se numesc dihazaride. De exemplu avem zahărul obișnuit (sucroza), formată dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză, legate împreună.

• B) Și apoi avem carbohidrații complecși. Pot fi alcătuiți din 3 până la 10 molecule și se numesc oligozaharide. Dacă au mai mult de 10 molecule, atunci sunt polizaharide.

Digestia

Prin digestie, carbohidrații sunt descompuși în moleculele simple de zahăr din care sunt alcătuiți. Pe acestea corpul le poate folosi pentru energie.

Cu cât carbohidrații sunt mai simpli, digestia este mai rapidă. Deci trec mai repede prin intestin și ajung în sânge.

În mod normal, tot sângele conține cam o linguriță de zahăr. Dacă mănânci alimente bogate în carbohidrați (pâine sau sucuri îndulcite), acele molecule de zahăr vor ajunge în sânge. Deci cantitatea de zahăr din sânge crește. Și corpul tău trebuie să consume ce se află în exces.

Carbohidrații complecși

Alimentele bogate în carbohidrați sunt pâinea, pastele, o gogoașă, un pahar de cola sau cartofii.

Acestea au indicele glicemic mare, adică cresc glicemia sau zahărul din sânge într-o măsură mai mare. Acest lucru se întâmplă deoarece conțin multe molecule de zahăr.

Fibrele

Sunt o categorie aparte de carbohidrați complecși. Deoarece au alte tipuri de legături, corpul nu reușește să le descompună până la stadiul de molecule simple. Drept urmare, în sânge ajunge o cantitate mult mai mică de zahăr.

Legumele, semințele și fructele sunt alimentele cele mai bogate în fibre. Acestea au și indicele glicemic mai mic, deoarece cresc glicemia doar într-o mică măsură.

Insulina

De fiecare dată când mănânci alimente ce conțin carbohidrați, corpul tău va acționa pentru a mobiliza acel zahăr care a ajuns în sânge. De obicei îl va transfera la mușchi, pentru a fi folosit ca sursă de energie.

Insulina este acel hormon al cărui rol este să se asigure că sângele are un nivel normal de zahăr. Prin urmare ea este cea care va prelua zahărul din sânge și îl va transfera la mușchi.

Dar ce se întâmplă atunci când deodată a sosit prea mult zahăr pentru a putea fi folosit imediat pentru energie? Ca de exemplu atunci când la o masă ai o porție de paste, o băutură îndulcită și un desert.

Insulina trebuie să își facă treaba. Excesul de zahăr va fi transformat în energie de rezervă, pentru a fi folosit mai tarziu. Acea energie de rezervă este glicogenul (cantitate limitată, aprox 500 g în ficat și mușchi) și grăsimea, care se poate depune în tot corpul și este practic nelimitată. Dacă rezervele tale de glicogen sunt intacte (se utilizează doar în caz de efort fizic intens), atunci zahărul va fi transformat direct în grăsime și depozitat în corp.

Boli metabolice

Măsura în care celulele reacționează la activitatea insulinei se numește sensibilitate la insulină.

În zilele noastre, oamenii consumă mult prea mulți carbohidrați.

Acest lucru poate duce în timp la un fenomen numit rezistență la insulină. Adică celulele noaste nu mai sunt la fel de receptive la acțiunea insulinei. Prin urmare, pancreasul trebuie să secrete din ce în ce mai multă insulină. Dar în ciuda acest fapt, glicemia continuă să crească.

Oamenii de știință consideră acest lucru drept responsabil pentru apariția Sindromului Metabolic. Acesta include mai multe simptome precum creșterea tensiunii arteriale, creșterea glicemiei, creșterea colesterolului LDL și o circumferință mare a taliei.

Concluzie

Prin urmare, pentru a evita acest lucru vei dori să consumi carbohidrați cu moderație.

Aceasta înseamnă mai puține paste, pâine, orez, dulciuri, biscuiți, gogoși, hamburger sau sucuri. Și totodată, mai multe semințe și legume proaspete, alături de ouă, carne și brânzeturi.