11 nov. Ce ne facem cu mâncarea tradițională?
Am primit ieri ciorbă de la mama. Nu mai are rost să spun că e absolut delicioasă.
În loc de asta, o să spun că e și gătită așa cum îmi place mie, fără prea multă smântână sau grăsime inutilă și cu multe legume. Mi-am pus la încălzit un bol de ciorbă (sau supă, cum îi spunem noi în Ardeal, era supă de fasole verde mai precis) și m-am gândit la cum au evoluat gusturile mele în materie de rețete tradiționale.
Alimente noi și noi
În urmă cu câțiva ani hotărâsem eu să îmi îmbunătățesc alimentația. Începeam să studiez nutriția, prima data pe cont propriu, apoi la facultate. Și adevărul e că știam că eu voi fi primul client, primul care va beneficia de avantajele unui stil alimentar mai bun.
Așa că în căutarea mea de alimente mai nutritive, mai hrănitoare am început să introduc diverse alimente noi, intens lăudate pentru calitățile lor nutriționale. Am încercat quinoa, goji, chia, mei, avocado, sparanghel, broccoli și multe altele. Unele dintre ele mi-au plăcut și au rămas în alimentația mea. Pe altele le-am încercat o dată.
Da, și la carne…
Recunosc că am renunțat până și la carne o perioadă. A fost demult. Dar săpând mai adânc, am realizat că acele argumente împotriva cărnii nu țineau cont de un factor important: sursa, nivelul de procesare al cărnii, aditivii folosiți și alimentele consumate concomitent.
Dacă mănânci des câte un burger cu carne de la mc, alături de cartofi prăjiți și coca cola, oare tocmai carnea din burger să fie problema?
Acum imaginează-ți o farfurie împărțită în 3 părți: o friptură suculentă, fasole verde sote (gătită cu unt și usturoi, vă rog) și roșii cherry gătite la grill. Schimbați legumele dacă aveți alte preferințe, ideea de bază rămâne. E nutritiv, delicios și sățios.
Carnea este un aliment cu valoare nutrițională excepțională, sursă importantă de proteine de calitate și de fier, alături de alți microutrienți.
Adevăratele superalimente
Pe măsură ce au trecut anii am realizat că superalimentele (sau „superfoods” în limba engleză) sunt mult mai aproape de mine decât credeam.
Termenul de “superalimente” se referă la acele alimente care au calități nutriționale excepționale.
Da, am o părere bună despre avocado și îl consum uneori. Dar în schimb am realizat că superalimentele adevărate de cele multe ori se ascund sub formă de alimente produse local, la prețuri chiar accesibile, pline de gust și de nutrienți.
Câteva exemple:
-oul – superalimentul meu preferat, sursă de lecitină ce sprijină funcționarea creierului
-carnea de pui – sursă slabă de proteină, zinc
-peștele – sursă de omega 3
-verdețurile – fibre, carbohidrați buni cu densitate energetică mică
-fructele de pădure – antioxidanți, fibre, zaharuri naturale
-nucile – grăsimi sănătoase de tip omega 3
Și așa mai departe.
Adaptări la mâncarea cu care eram deja obișnuită
Nu pot să spun că apreciez toate obiceiurile alimentare tradiționale, multe dintre ele câștigate în urma unor mituri în nutriție (de exemplu mitul că pâinea e sănătoasă, dar oul nu este).
Dar trebuie să recunosc că îmi place să păstrez și mâncarea tradițională cu care suntem obișnuiți. Cu câteva intervenții, mai mici sau mai mari.
Și judecând după dățile când sunt rugată să fac asta în planurile alimentare ale clienților mei, mi se pare că nu sunt singura care iubește mâncarea tradițională.
Ce găsesc eu extrem de eficient pentru sănătate, conform științei actuale:
-mai puțină pâine (sau aproape deloc, dacă îndrăznești). Putem vorbi de glicemie crescută, de foame mai mare când mănânci multă pâine și de creștere în greutate, cu depunerea grăsimii în jurul taliei.
Dar excesul de pâine mai face ceva. Datorită fitaților din cereale, poate împiedica absorbția optimă a mineralelor în organism și astfel te poți trezi nu doar cu extra greutate dar și cu carențe de zinc. Studiu aici.
-mai puține uleiuri nesănătoase – Din pacate, în alimentația noastră modernă avem parte de mult prea mult omega 6 și prea puțin omega 3. Omega-6 în exces întreține inflamația, iar omega-3 are efect anti-inflamator. studiu Uleiurile vegetale precum cel de floarea soarelui sunt bogate în acizi grași de tipul omega-6 și pe lângă asta generează compuși toxici atunci când le expunem la temperaturi crescute. Cel mai bine? Rămânem la grăsimi sănătoase, le folosim în cantități mici și cât mai rar la prăjit. Uleiul de cocos pentru gătit e chiar la un preț accesibil, iar uleiul de măsline extra virgin e excelent pentru salate.
-mai puține făinoase – este tot legat de cereale. Unele persoanele nu tolerează glutenul, deși poate nu știu, altele sunt în regulă cu o cantitate echilibrată. Dar ceea ce e comun la toată lumea, este că acest tip de alimente (patiserie, covrigi, prăjituri, biscuiți) nu aduc aportul de nutrienți de care organismul are nevoie, sunt doar calorii goale care îți vor crește apetitul și te vor face să mănânci mai mult.
-mai puțin zahăr – fă cunoștință cu zahărul: este mai nou peste tot, nu conține deloc nutrienți benefici și îți va crește în draci pofta de mâncare, scăzându-ți nivelul de energie. Ce poți face este să alegi un înlocuitor sănătos al zahărului (ideal unul care nu crește glicemia, precum stevia) și să optezi pentru forme naturale de zaharuri. Adică fructele, care vin la pachet și cu fibre și câteva vitamine și minerale. Preferatele mele sunt fructele de pădure locale, bogate în fibre și antioxidanți.
Deci ce ne facem cu mâncarea tradițională?
Eu una mă duc acum să îmi pun un bol de ciorbă. Mă gândesc la el de când am început să scriu, căci de fapt așa mi-a venit și ideea articolului.
No Comments