Carbohidrații și rezistența la insulină

Insulina este un hormon esențial ce controlează mai multe procese în organism.

Din păcate, multe dintre afecțiunile moderne sunt legate de acest hormon. Rezistența la insulină este una dintre ele și este incredibil de des întâlnită.

Atunci când spunem rezistența la insulină, ne gândim la faptul că celulele corpului nu mai răspund la fel de bine la acțiunea insulinei.

Rezistența la insulină este strâns legată de stilul de viață și poate fi îmbunătățită drastic prin măsuri simple.

Dar să începem cu începutul.

 

Ce este insulina?

Insulina este un hormon secretat de către pancreas.

Rolul principal al insulinei este să controleze nivelul de zahăr din sânge.

Atunci când mănânci o masă ce conține carbohidrați, după digestia lor, nivelul de zahăr din sânge crește. Celulele din pancreas detectează această creștere și eliberează insulină. Insulina călătorește prin sânge și transmite celulelor tale să colecteze zahărul în exces.

Putem să ne gândim la insulină ca și la o cheie, care facilitează intrarea moleculelor de zahăr în celule. Acolo unde vor fi arse pentru energie. Astfel, cu ajutorul insulinei nivelul de zahăr din sânge ajunge din nou la normal.

Hiperglicemia, sau un nivel mare de zahăr în sânge, este periculoasă pentru organism și poate avea efecte nocive atunci când nu este reglată. De aceea, organismul va face tot posibilul să păstreze un nivel normal de zahăr în sânge.

Doar că, uneori, celulele nu mai răspund așa cum trebuie la acțiunea insulinei. Când celulele nu mai răspund corect la acțiunea insulinei, avem de a face cu rezistența la insulină.

Cum spuneam mai sus, pentru organism este important să păstreze un nivel normal de zahăr în sânge. Și ce va face atunci?

În această situație, pacreasul produce mai multă insulină. Din ce în ce mai multă insulină pentru a obține același efect, adică pentru a scădea eficient nivelul de zahăr din sânge, atunci când acesta este prea mare.

În timp, rezistența celulelor la insulină poate crește, iar acest lucru înseamnă atât un nivel crescut de insulină, cât și hiperglicemie.

Cu alte cuvinte, insulina nu își mai poate face treaba eficient, este nevoie din ce în ce mai multă insulină secretată, iar pancreasul nostru este suprasolicitat și în timp se poate să nu mai funcționeze așa cum trebuie.

Dacă nivelul de zahăr din sânge depășește un anumit nivel (peste 126 mmol/dl, dimineața pe nemâncate), poți să fii diagnosticat cu diabet de tip 2.

Se consideră că rezistența la insulină este principala cauză care duce la diabetul de tip 2.

 

Rezistență vs sensibilitate la insulină

Poate ai auzit amândoi termenii și te-au băgat puțin în ceața. Rezistența și sensibilitatea la insulină sunt 2 lucruri opuse.

Menționam mai sus faptul că insulina are rolul unei chei ce deschide accesul în celule.

Pentru ca insulină să își îndeplinească acest rol fiziologic, celulele trebuie să fie sensibile (să răspundă) la acțiunea ei. Sensibilitatea la insulină este un lucru bun, fiziologic.

În schimb, rezistența la insulină dezvoltată de către celule este tot ceea ce nu ne dorim. Pentru că asta înseamnă că celulele devin rezistente la acțiunea ei, iar insulina nu își mai poate face jobul obișnuit. Acela de a menține nivelul normal de zahăr în sânge.

Așadar, persoanele cu rezistența crescută la insulină, au o sensibilitate scăzută. Viceversa: persoanele cu sensibilitate crescută, au o rezistența scăzută la insulină.

Rezistența la insulină e dăunătoare, iar sensibilitatea la insulină este benefică.

Scopul nostru este ca celulele corpului să rămână sensibile la insulină. Sau cel puțin să își recapete sensibilitatea la insulină pe care o aveau candva.

 

Ce cauzează rezistența la insulină?

Sunt mai mulți factori care contribuie la rezistența la insulină.

Numeroase studii arată că nivele crescute de acizi grași liberi în sânge determină celulele să nu mai răspundă corect la acțiunea insulinei. (1), (2), (3)

Iar cauza principală pentru acești acizi grași liberi din sânge o reprezintă mâncatul în exces și grăsimea corporală în exces. Da, se pare că obezitatea este puternic asociată cu rezistența la insulină. (4) (5) (6) (7)

În special grăsimea viscerală, acea grăsime din jurul taliei (și dintre organe totodată) este corelată cu rezistența la insulină. (8) (9)

Dar deși rezistența la insulină este mai des întâlnită la persoanele cu greutate în exces, uneori și persoanele cu greutate normală pot fi susceptibile. Și aici pot să dau un exemplu de aproape, adică pe mine.

 

Alte cauze posibile pentru rezistența la insulină:

–fructoza: excesul de fructoză este asociat cu apariția rezistenței la insulină (10) (11) (12)

–inflamația: stresul oxidativ și inflamația din corp pot duce la rezistența la insulină (13)

–inactivitatea fizică: lipsa mișcării cauzează rezistența la insulină, în timp ce activitatea fizică crește sensibilitatea la insulină. (14) (15)

 

Problema cu rezistența la insulină

Așa cum menționam la începutul articolului, rezistența la insulină este legată de multe afecțiuni așa zise moderne.

Rezistența la insulină se întâlnește în diabetul de tip 2 și sindromul metabolic. (25) (26)

Sindromul metabolic include simptome precum: grăsime abdominală, glicemie crescută, colesterol HDL (cu rol protector) scăzut, trigliceride crescute, hipertensiune arterială. (27)

Vestea bună este că prin corectarea rezistenței la insulină, studiile arată că sindromul metabolic poate fi prevenit.

 

Alte afecțiuni asociate cu rezistența la insulină sunt: sindromul ovarelor polichistice, alzheimer, cancer, steatoză hepatică non-alcoolică. (28) (29) (30) (31)

 

Cum afli dacă ai rezistență la insulină?

Riscul de a avea rezistența la insulină crește semnificativ în cazul în care suferi de obezitate.

Un nivel ridicat de insulină și de zahăr în sânge sunt simptomele cheie.

Depunerea grăsimii în jurul taliei este semnul cel mai evident de rezistanță la insulină, la fel și trigliceridele crescute și HDL (colesterol bun) scăzut.

Totuși, cum poți afla cu siguranță?

Indicele HOMA este un test ce poate estima rezistența la insulină. Se face în laboratoarele de analize precum Bioclinica.

Practic, indicele Homa testează de cât de multă insulină are nevoie corpul tău pentru a menține nivelul glicemiei.

 

Cum să reduci rezistența la insulină?

Am ajuns la cel mai important punct din acest articol.

Se poate corecta rezistența la insulină? Da.

Cum? Prin stilul de viață.

 

Există studii interesante care arată îmbunătățiri considerabile ale sensibilității la insulină prin modificarea unor puncte cheie:

–alimentația calitativă – focus pe alimente dense în nutrienți.

–eliminarea zahărului și a carbohidraților rafinați – elimină alimentele rafinate, bogate în carbohidrați, zaharuri și calorii, dar goale din punct de vedere nutritiv.

–activitate fizică – una dintre cele mai puternice modalități de a corecta rezistența la insulină (16) alături de alimentație.

–postul intermitent – mâncatul doar în anumite intervale din zi este o ustensilă cu rezultate promițătoare în scăderea rezistenței la insulină. (17) (24)

–pierderea grăsimii viscerale – printr-o alimentație bine formulată și efort fizic.

–aport optim de omega-3 – aceste grăsimi sănătoase scad rezistența la insulină și ajută la scăderea trigliceridelor. (18)

–somn odihnitor – există studii care arată că lipsa somnului poate crește rezistență la insulină, precum și că un somn calitativ ajută la scăderea ei. (19)

–încetarea fumatului – fumatul poate cauza rezistența la insulină. (20)

–donare de sânge – nivelul crescut de fier este legat de rezistența la insulină, iar donarea de sânge poate ajuta la îmbunătățirea sensibilitații la insulină, spun studiile. (21) (22)

–reducerea stresului – poate ajuta. (23)

Partea bună este că aceste obiceiuri enumerate fac pur și simplu parte dintr-un stil de viață sănătos. Nu doar că pot rezolva problema rezistenței la insulină, dar sunt asociați cu o stare bună de sănătate în general, greutate normală și un nivel de energie crescut.

 

Alimentația low-carb

 

În ceea ce privește legătura dintre alimentație și rezistența la insulină, studiile care au utilizat diete low-carb se pare că au obținut cele mai remarcabile rezultate. Și nu sunt puține asemenea studii, ca să enumărăm câteva. (32, 33, 34, 35, 36)

 

Concluzie

 

Rezistența la insulină stă la baza problemelor de sănătate precum sindromul metabolic și diabet de tip 2, tot mai des întâlnite în zilele noastre.

Această afecțiune poate fi îmbunătățită prin menținerea unui greutăți optime, prin adoptarea unei alimentații nutritive, low-carb și prin mișcare.

Iar studiile arată că prevenirea rezistenței la insulină este una dintre cele mai puternice metode de a avea o viață sănătoasă.